Antreprenorul Danila Igor: Deja ştiu cum merge lucrul şi întotdeauna îmi calculez cu rezervă
Faceţi cunoştinţă cu DANILA IGOR, noul erou al campaniei #FinComBusiness – preţuim oameni, încurajăm afaceri!
GT Danila Igor este o întreprindere cu profil agricol, care activează în satul Galaseni, r-nul Rîşcani. Antreprenorul Danila Igor şi-a început afacerea cu 7ha, iar acum deţine în jur de 140ha pe care cultivă culturi cerealiere. Antreprenorul şi directorul GT Danila Igor ne povesteşte într-un interviu exclusiv cum a lansat afacerea, cum au decurs cei 11 ani de antreprenoriat în domeniul agricol şi cum combină sportul, activitatea de cadru didactic şi de antreprenor.
Cum aţi ajuns antreprenor? Care e povestea voastră?
Afacerea am început-o în 2011 şi, de la început, am luat-o uşor. 2KR mi-a propus atunci un proiect de finanţare în proporţie de 60%, iar 40% - ajutorul Băncii şi am zis de ce să nu încerc. Iniţial, am procurat un tractor. Tatăl a activat din totdeauna în domeniul agriculturii, cum era înainte colhozul, a lucrat pe tractor şi pe combină, şi am zis să-i procur un tractor nou acum, mai spre bătrâneţe, iar de la acest tractor am început încetişor, încetişor să-mi dezvolt afacerea. Chiar şi acum, el mă ajută, cu toate că este la o vârstă înaintată. Afacerea am început-o mai în glumă mai în serios cu câteva hectare de pământ, iar cu timpul, am hotărât să o extind. În tot acest timp, m-am ocupat cu creşterea cerealelor: grâu, orz, porumb, floarea soarelui şi soia. Toate le cultivam prin rotaţie, anul acesta porumb, anul viitor floarea soarelui, grâu şi tot aşa mai departe. Am început cu grâul pe care îl semănam în toamnă şi îl strângem primul, după floarea soarelui şi porumbul.
Ce etape aţi parcurs, pentru a vă dezvolta afacerea în domeniul agricol?
Am început de la un tractor şi de la câteva hectare de pământ pe care le deţinea tatăl meu. Apoi, am procurat tehnică agricolă, la început, la mâna a doua, pentru că nu dispuneam de finanţe pentru tehnică nouă. Am mai luat şi nişte terenuri agricole neprelucrate de la rudele şi prietenii mai apropiaţi, iar afacerea s-a pornit încetişor, încetişor. Aşa am lucrat cu un tractor, iar când am văzut că afacerea merge, am decis să mai procur unul. Al doilea tractor l-am cumpărat, pentru că mi-a plăcut culoare roşie şi am zis să-mi iau şi unul roşu (zâmbeşte). Pe urmă, am început a procura tehnică nouă, am cumpărat o semănătoare, un cultivator, o stropitoare şi o freză. Am dat la subvenţii, care nu de alta, dar foarte mult ne ajută. Ele vin în luna februarie – martie, când se începe sezonul de lucru şi este un ajutor tare benefic pentru agricultori.
Ce ocupaţii aveţi pe lângă business?
Hobbyul meu este sportul. Acum, activez la gimnaziul din satul Hiliuţi în calitate de profesor de educaţie fizică şi sport şi mai lucrez la Primăria s. Hiliuţi ca organizator sportiv. Eu activez în satul vecin, nu în satul meu, şi fac naveta de trei ori pe săptămână.
Cum reuşiţi să combinaţi activitatea de antreprenor şi profesor?
La gimnaziu sunt ocupat trei zile pe săptămână. Când sunt la gimnaziu sunt la gimnaziu, iar când termin lucrul acolo, vin acasă şi mă apuc de agricultură. Am şi patru angajaţi care lucrează şi un contabil, astfel, când nu sunt eu, sunt ei şi când sunt eu, lucrăm împreună.
Din totdeauna, am avut o dragoste aparte pentru sport. Am terminat Institutul Naţional de Educaţie Fizică şi Sport în 2004. După licenţa, am făcut masteratul în domeniul sportului, iar când am finisat studiile, am început să activez în brigada de poliţie cu destinaţie specială „Fulger”. Nu am lucrat mult timp, deoarece, cum este vorba „tânăr şi neliniştit, plecăm peste hotare după bani”. Am hotărât să plec în străinătate, am lucrat în Moscova 3 ani, apoi, m-am întors acasă şi aşa m-am apucat de agricultură. În 2014, am zis să încerc. După 10 ani de la terminarea institutul, am zis să încerc să lucrez după specialitate. Îmi place foarte mult sportul şi îmi place să plec la concursuri şi competiţii cu copiii, cum ar fi crosul de toamnă, apoi, iarna: şah, dame, tenis, ulterior: baschet, volei, fotbal şi atletismul de primăvară. E foarte greu să lucrezi cu copiii, dar nu imposibil. Din păcate, acum, mulţi dintre ei mai bine joacă fotbal pe telefon, decât să iasă pe teren, dar am avut şi multe reuşite cu copii, mai ales în domeniul volei, fotbal şi atletism. În acest an, am fost câştigătorii Cupei raionale la fotbal. E o satisfacţie când câştigi şi vezi rezultatul muncii ca şi în agricultură: investeşti şi te dedici, iar la urmă vezi un rezultat pozitiv.
Care au fost cele mai grele momente de până acum, în cei 11 ani de activitate în calitate de antreprenor?
Cele mai mari greutăţi sunt atunci când nu sunt finanţe, iar astea le-am depăşit ori cu ajutorul băncii, ori cu ajutorul părinţilor şi a surorilor, care m-au susţinut la început foarte mult. Alte greutăţi le întâlneşti când nu ai condiţii favorabile de lucru. Aceasta e greutatea numărul unu în agricultură. Dacă nu sunt condiţii bune şi nu avem ploaie, nu avem parte de roada pe care ni-o dorim. Eu mereu m-am condus după un principiu că nu pot să obţin totul de odată şi am încercat cu puţinul. Am început cu 7 hectare de pământ, apoi am trecut la 20 ha, iar o perioadă am lucrat cu 40 ha. Am încercat să nu intru tare în datorii, pentru că, de la început, aveam o oricare frică de credit şi că acesta trebuia achitat la sfârşitul lunii. Mă gândeam de unde o să iau banii. Când am luat primul tractor era, nu neapărat problematic, dar avea o teamă, deoarece trebuia să plătesc 10.000 de lei pe lună. Asta era foarte mult, acum sumele s-au înzecit, însă nu am aşa griji mari, iar această frică a dispărut. Deja ştiu cum merge lucrul şi întotdeauna îmi calculez cu rezervă. Întotdeauna mi-am lăsat loc de rezervă. Nu m-am avântat: azi tot şi mâine faliment.
Ce reuşite are afacerea dumneavoastră de care sunteţi demn?
Mă mândresc cu ceea ce am putut aduna până acum. Deja am tehnică mai performată, cum ar fi un tractor, o combină şi mi-am făcut un depozit încăpător. Desigur, cel mai frumos va fi când vom fi pe zero cu banca (râde). Cu asta cred că o să mă mândresc cel mai mult. Dar această mândrie nu cred că durează mult, deoarece deja am planuri de viitor. Poate mai fac o afacere, poate mai fac ceea sau ceea, sunt multe gânduri. Cred că în totdeauna vom lucra cu banca, deoarece, fără credite, eu nu cred că reuşeşti. Reuşeşti în viitor, deja când ai tot al tău, ai lucrat câţiva ani, ai întors toţi bani. Dar la început nu cred că reuşeşti fără, după cum le spun şi multor prieteni. Când am început afacerea, am avut careva finanţe de ale mele, lucrând peste hotare o bucată de timp. Cu toate astea, am avut bani doar pentru tehnică la mâna a doua, nu am avut de cea nouă. Bine că atunci am avut o îndrumătoare care tot lucra în domeniul bancar, care mi-a deschis această cale: iei de acolo, dai acolo... credit, procurat, subvenţii şi aşa încetişor, încetişor le-am deprins şi eu. Acum, fără nicio teamă mă apropii la bancă, îndeplinim actele şi continui să-mi dezvolt afacerea.
Dacă aţi începe acum afacerea, după toate, ce aţi schimba?
Îmi pare rău că nu am început mai devreme. Acum, aşi schimba anii de când mă ocup cu agricultura. De asemenea, să fi fost la început cu această tehnică performantă ca acum, tot era mai bine. Te uiţi şi mereu tot apare ceva nou, ce uşurează cu mult munca de antreprenor.
Plecând de la două perspective sportul şi agricultura, ce sfat aţi avea pentru un antreprenor la început de drum?
E tare uşor să faci agricultură când te ocupi şi cu sportul, ai rezistenţă şi tărie de caracter. Ca şi în sport, când vrei un rezultat, şi în agricultură, dacă începi, trebuie să scoţi într-un final un rezultat. Ai făcut sport de performanţă, ai ajuns un campion, iar lumea te cunoaşte. Aşa şi în agricultură, dacă faci ceva, reuşeşti să dobândeşti mai multe, iar dacă vei lăsa totul în buruiană, nu te vede şi nu te cunoaşte nimeni.
De ce aţi ales să apelaţi la FinComBank şi serviciile băncii?
Iniţiam am început să lucrez cu altă bancă, de unde am luat câteva credite. Pe urmă, am vrut să procur combina care costa atunci foarte mult, în jur de 2.200.000 de lei, iar banca nu a putut să îmi acorde acest credit. Am mai aşteptat un an şi, totuşi, m-am hotărât să cumpăr o combină, pentru că cu adevărat merită. Şi atunci am apelat la 2KR, dar nu puteam da la subvenţii până nu am putut achita acolo, dar îmi doream acest lucru ca să mă achit mai repede. Atunci, m-am întâlnit cu directorul FinComBank de la Sucursala nr.9 din Rîşcani şi l-am întrebat cum pot face asta, iar el mi-a explicat procedura. FinComBank mereu a fost într-un pas cu gândurile mele, m-a susţinut şi m-a ajutat, îi pot spune doar mulţumesc, pentru că când am avut nevoie, FinComBank m-a ajutat. Unde ai ajuns odată, nu trebuie să te întorci cu spatele.
