Fraudele moderne şi siguranţa banilor noştri
De vorbă cu Olga Caminschi, şef Direcţia Administrare Riscuri Operaţionale şi Financiare, FinComBank, despre cele mai noi metode de fraudă şi despre cum putem evita capcanele escrocilor.
Ce ştiu escrocii despre noi înainte să ne apeleaze ?
Dacă vorbim de banii care îi avem în conturi bancare, sau despre faptul că suntem potenţiale victime, în momentul în care ne apelează, aproape nimic. Pot avea doar numele şi numărul de telefon, iar noi le spunem restul fără să observăm. Escrocul nu cunoaşte răspunsurile – el ştie ce întrebări să pună.
De unde fac rost escrocii de datele cetăţenilor din Republica Moldova?
Gândiţi-vă câte „urme digitale” lăsăm într-o singură zi: un anunţ, un concurs online, o comandă, o postare publică. Adăugăm toate detaliile şi avem un puzzle integral. Escrocul nu are nevoie de întregul dosar despre noi – îi este suficient să adune piesele potrivite.
Cum ajung să fie păcăliţi chiar şi oamenii atenţi şi bine informaţi?
Se întâmplă pentru că escrocii apelează la momente de vulnerabilitate. Imaginaţi-vă că auziţi: „În acest moment cineva încearcă să vă retragă banii”. Din acel moment, lupta este între frică şi gândirea raţională. Escrocul încearcă să se asigure că frica este mai rapidă.
Care este cea mai periculoasă informaţie pe care o oferim fără să ne dăm seama că poate fi folosită împotriva noastră?
Poate fi vorba de mici detalii, uneori nu este nici numărul cardului, nici datele buletinului. Este un simplu cod de şase cifre primit acum 10 secunde. Când cineva vă cere codul OTP, întrebaţi-vă: de ce are nevoie de cheia mea dacă spune că a venit să-mi protejeze casa?
Cum s-au schimbat metodele de escrocherie în Republica Moldova în ultimii ani?
Azi escrocii îşi reinventează metodele. Înainte trebuia să recunoaştem un mesaj fals. Astăzi putem avea un site convingător, un „consultant”, un apel, documente şi o întreagă poveste construită în jurul nostru. Frauda modernă seamănă tot mai puţin cu o fraudă – şi tocmai aceasta o face periculoasă.
Care este cea mai des întâlnită formă de fraudă în Republica Moldova?
Ingineria socială. Şi aici există un paradox: escrocul nu fură efectiv banii. El convinge victima să îi transfere singură. Din acest motiv, tehnologia poate opri multe atacuri, dar nu poate elimina manipularea umană.
Mai nou şi inteligenţa artificială este folosită de escroci. Care sunt modalităţi de care trebuie să ţinem cont pentru a ne proteja?
Până acum spuneam: „Aud vocea mamei mele, deci este mama mea”. Astăzi nici această regulă nu mai este absolută. O voce, o fotografie sau chiar un video pot fi imitate. În era AI, „am văzut cu ochii mei” nu mai este întotdeauna o verificare suficientă.
Cât de uşor poate fi folosită o fotografie a actului de identitate de către un escroc?
Singură, o fotografie cu actul de identitate nu este o cheie magică spre contul bancar. Dar poate fi prima piesă dintr-un puzzle: nume, IDNP, telefon, alte date – iar povestea devine tot mai credibilă. În fraudă, valoarea unei informaţii creşte atunci când este combinată cu altele şi mai ales cu fapte reale.
Ce face banca pentru a opri frauda înainte ca banii clientului să fie extraşi?
În timp ce clientul vede un transfer, sistemele pot vedea o combinaţie de semnale: valoare neobişnuită, comportament diferit sau alţi indicatori de risc. Dar cea mai dificilă situaţie este alta: ce facem când sistemul vede un risc, dar clientul este convins de escroc că totul este în regulă? Aici prevenirea fraudei devine şi o luptă ce ţine de manipulare.
Ce putem face pentru a ne proteja banii şi datele?
Există un instrument antifraudă pe care îl avem cu toţii şi nu costă nimic: PAUZA. Dacă vi se spune „acum”, „urgent”, „nu închideţi”, „veţi pierde banii” – opriţi-vă. Escrocul are nevoie de viteză. Dumneavoastră aveţi nevoie de câteva minute pentru verificare. Închideţi apelul şi sunaţi Banca dumneavoastră pe numărul oficial publicat de aceasta. Întotdeauna verificaţi surse oficiale.
